condratiulian.wordpress.com
Noiembrie | 2015 | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2015/11
Arhiva lunii Noiembrie 2015. Noiembrie 15, 2015. Lacrimi amare îți curg,. Pe obraji ce altădată. Fii Tăi, căzuți în umbră. Fii lor în palme plâng. Plini de cruci întregul crâng. Și din depărtări uitate. Ți se furișează-n spate. Cu-ale sale gânduri sterpe. Mișunat-au, ei, dușmanii. Pe la ale Tale porți. Iar copiii Tăi, sărmanii. Nu mai știi de-s vii sau morți. De sub pleoapele-Ți de jar. Lasă ochii Tăi să vadă. Pe maluri zidește-Ți far. Și răul prefă-l în pradă! Azi Tu prinde și le-ascute. Să-mi aline str...
condratiulian.wordpress.com
Dimineți.. | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2015/10/28/dimineti
Octombrie 28, 2015. Printre boabele de brumă. Las tăcerea neagră-n urmă. Și din marea sclipitoare. Îmi trimit sufletu-n Soare. Mintea mi-i izvor de cânt. Către pieptul tău plăpând,. Cu aer rece mă-ncaier. Și zâmbind, mă-nalț în aer. Precum fu în al meu vis. Lume dulce. Paradis. Omule, făcut din toate. Nu te pierde tu în noapte. Calea ta-i către lumină,. Și viața ce-are să vină. Cu credința să te-ntregi,. Nu căta să o-nțelegi. Mută-ți pașii către cer. Nu către al morții ger. Octombrie 28, 2015 la 1:26 pm.
condratiulian.wordpress.com
Mamă plânsă.. | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2015/11/15/mama-plansa
Noiembrie 15, 2015. Lacrimi amare îți curg,. Pe obraji ce altădată. Fii Tăi, căzuți în umbră. Fii lor în palme plâng. Plini de cruci întregul crâng. Și din depărtări uitate. Ți se furișează-n spate. Cu-ale sale gânduri sterpe. Mișunat-au, ei, dușmanii. Pe la ale Tale porți. Iar copiii Tăi, sărmanii. Nu mai știi de-s vii sau morți. De sub pleoapele-Ți de jar. Lasă ochii Tăi să vadă. Pe maluri zidește-Ți far. Și răul prefă-l în pradă! Azi Tu prinde și le-ascute. Căci din cele patru părți. Confesiuni de sot...
condratiulian.wordpress.com
Noiembrie | 2014 | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2014/11
Arhiva lunii Noiembrie 2014. Noiembrie 8, 2014. Să-Ţi fie dor, şi dorul să Te lege. Şi cântul vremii, să-mi mângâie-amintirea! Căci fosta-i Tu, şi cerşetor, şi rege. Căci fosta-i Tu, cea ce-a născut uimirea! Prin gerul de cristal, o şoaptă îmi venea. Şi glasul Ţi-l mai port, şi îl renasc din mare! Şi-oricâte şoapte-or fi, Tu rămâi şoapta mea! Eu singur sunt aici, Tu Şoaptă-n depărtare. Şi florile-au să treacă, o să le-nghit întregi! PS La mulţi ani, Copilaşulee! Noiembrie 5, 2014. Frunzele cad, ploaia ca...
condratiulian.wordpress.com
Asfințit | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2015/10/09/asfintit
Octombrie 9, 2015. M-aș pierde-n râuri șiroinde,. Și-aș alerga pe munți fără de soațe. M-aș cerne-n stropi, din zările curgânde,. Și-aș vrea să mor, în ale tale brațe. Aș vrea să știi, cu dor să-mi cânți,. Dar tu nu ești! Acum rămân doar eu și noaptea! În liniștea ce-a amuțiț. Eu ca’t cărări către abis. Și-mi amintesc un asfințit. Când te-am cules în al meu vis! Iar pașii mei, căzuți pe cer,. În negrul moale se-adâncesc. Acum mă duc, și nu mai sper. C-o să mai vii, să te-ntâlnesc. Caci mor traind…. Confe...
samburedemigdala.wordpress.com
Japonia în patru scriitori | Sâmbure de migdală
https://samburedemigdala.wordpress.com/2015/11/01/japonia-in-patru-scriitori
Japonia în patru scriitori. 1886 – 1965). Editura Univers, 2009. Ielea ei, de o puritate desăvârşită, a întrecut cu mult tot ceea ce îmi imaginasem. Nu există om care să nu aibă un defect cât de mic: o pată întunecată, un semn din naştere, o aluniţă sau altceva de felul acesta; dar pe trupul ei, pe care l-am cercetat cu cea mai mare grijă, nu am găsit nici un cusur. 1907 – 1991). 1924 – 1993). 1935 – ). Posted in Doar o carte să-ţi mai spun. Newer Entry →. Leave a Reply Cancel reply. Scriitori care au ab...
samburedemigdala.wordpress.com
Case memoriale ale scriitorilor francezi | Sâmbure de migdală
https://samburedemigdala.wordpress.com/2015/12/15/case-memoriale-ale-scriitorilor-francezi
Case memoriale ale scriitorilor francezi. În Franţa ar fi cam 250 de case ale foştilor scriitori, care azi sunt transformate în muzeu. Casa lui Émile Zola. Poate fi vizitată în Medan şi este păstrată aşa cum a lasat-o scriitorul. 2 Honoré de Balzac. A locuit între 1832-1848 într-o casă din Paris. În timpul în care a locuit aici a scris. Casa astăzi este muzeu, iar intrarea este liberă. 3 Camera lui Marcel Proust. În căutarea timpului pierdut. Proust nu a mai ieşit din camera sa. Newer Entry →. Scriitori ...
samburedemigdala.wordpress.com
Jurnal de scriitor | Sâmbure de migdală
https://samburedemigdala.wordpress.com/2015/12/13/jurnal-de-scriitor
Mulţi scriitori au mărturisit că scriitura lor a fost influenţată de faptul că au ţinut un jurnal zilnic. A spus că scriind în jurnal a descoperit cum poate păstra momentele din viaţă. Tot aşa a descoperit câteva elemente de bază, esenţiale pentru vitalitatea scriiturii, cele mai importante fiind naturaleţea şi spontaneitatea scrisului. Newer Entry →. 3 thoughts on “ Jurnal de scriitor. December 14, 2015 at 4:08 pm. Scriitor/scriitoare. Deci, unde-s scriitorii? December 15, 2015 at 10:59 am. Fărâme de su...
condratiulian.wordpress.com
Lauri lor.. | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2015/06/20/lauri-lor
Iunie 20, 2015. Mărșăluiau soldații cu zâmbetul pe buze. Cu inima zvâcnind, treceau al nos’ zăvoi. Se îndreptau voinici, spre ploaia de obuze,. Mărșăluiau soldații, către amar război. Mergeau încolonați, spre agurida moarte. Și din pământul rânced, ca demoni se ridică,. Se adâncesc apoi, fără de frică-n noapte. Mergeau încolonați, spre hoarda inamică. În gând cu glas de mame, și de soții plângânde. Țin armele în mâini și ranițile-n spate. Nu dorm veacuri întregi, ei sunt stafii umblânde. Vazut fury, sunt...
condratiulian.wordpress.com
Pleoape de lut | Condamnat la prietenie!
https://condratiulian.wordpress.com/2015/10/26/pleoape-de-lut
Octombrie 26, 2015. Căzut-au toți, pe rând, și m-au lăsat în urmă. Pierdut, aici, în cruda libertate,. Nebun urât, păstor fără de turmă,. În balta mea de lacrimi, Iisus sădit-mi-a frate. Iar acele de pin, plouat-au peste umeri,. Pământul de sub tălpi, în aur s-a făcut. Tu dulce Moarte-acum, zilele mi le numeri. În colțul meu de negru, te cânt mereu, tăcut. Mi-e pieptul gol de vreme, plin de fețe străine. Și palmele mi-s roase, genunchii nu-mi mai simt. Mă-ntins-ai pe divanul, ce-a fost al Tău, Bătrâne,.
SOCIAL ENGAGEMENT